Mac de grădină

Clasificare științifică
Mac de grădină

Supradomeniu	Biota
Domeniu	Eukaryota
Regn	Plantae
Subregn	Viridiplantae
Infraregn	Streptophyta
Diviziune	Tracheophytes
Subdiviziune	Spermatophytes
Ordin	Ranunculales
Familie	Papaveraceae
Subfamilie	Papaveroideae
Gen	Papaver
Nume binomial
Papaver somniferum^[1]
L., 1753
Modifică date / text

Macul de grădină (Papaver somniferum) se întâlnește în România ca specie cultivată sau subspontană. Este identic cu macul opiaceu. Semințele sunt utilizate în industria alimentară.

Descrierea speciei

Rădăcina pivotantă lungă de 25–30 cm (80 cm), groasă de circa 1–2 cm cu ramificații secundare pe o rază de circa 30–50 cm, tulpina erectă netedă cilindrică , cerificată, înaltă de circa 150 cm, simplă sau puțin ramificată. Frunzele sunt întregi alterne alungit-ovoide, acoperite cu ceară, cu margini neregulate, glabre (lipsite de peri), fața superioară cu nervură proeminentă. Florile sunt mari, solitare 1-10 pe plantă, actinomorfe, violete, albe, roz sau roșii. Fructul este o capsulă ovoidă sau ușor turtită, cu stigmat persistent (aspect de rozetă), caliciul este caduc (cade după înflorire). Toate organele plantei conțin vase laticifere cu latex care are în compoziție peste 40 de alcaloizi. Cele mai cunoscute varități de Papaver somniferum sunt:

var. album cu flori albe, capsule ovoide și semințe alb gălbui
var. nigrum cu flori violacee, capsule globuloase și semințe albastre cenușii
var. glabrum cu flori roșii purpurii, semințe aproape negre
var. setigerum cu florim violete, semințe păroase
ssp.somniferum specie numai de cultură, flori gri albastre,

Formula florală: K₂C₂₊₂A_∞G_(∞)

Opium

Macul de grădină este principala sursă naturală pentru receptorul μ-opioid, și a tuturor opioidelor. Opiul natural este un latex pe care planta îl secretă când sunt incizate capsulele verzi. Din opiu sunt extrași numeroși alcaloizi precum morfină, tebaină, codeină și oripavină. Morfina este alcaloidul predominant în varietățile de mac cultivate în majoritatea țărilor producătoare.^[2]

Farmacologie

Alcaloizii din Mac, au acțiune excitantă, producând euforie, apoi efecte deprimante, cu îndepărtarea senzației de durere, urmată de somnolență. În doze mai mari, au acțiune hipnotică, fiind pe lista celor mai dăunătoare stupefiante pentru om. Alcaloizii din Mac, utilizați în doze mici, au acține excitantă asupra motilității gastrice, iar în doze mai ridicate, moderează peristaltismul intestinal. Codeina și narceina, au efecte sedative asupra centrului tusei, fiind utilizați în produse farmaceutice de tipul codenalului. Papaverina, acționează asupra musculaturii netede, fiind spasmolitică, alcătuind compoziția unor produse precum LIzadon.^[3]

Recomandări

Doar cu recomandare medicală, numai sub formă de produse farmaceutice.^[3]

Vezi și

Note

↑ Carl Linné (1753). „Species Plantarum. Ediția I-a, vol. I” (în latină). p. 508. Wikidata Q21856106.
↑ „"International Narcotics Control Bureau, Technical Reports, 2008, Part IV, Statistical information on narcotic drugs"” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 martie 2012. Accesat în 6 octombrie 2011.
1 2 Bojor, Ovidiu (2003). Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z. București: Editura Fiat Lux. p. 158. ISBN 973-9250-68-8.

[wdref-f4a9470fc9f542ceb76b238f85401b1c-1] Carl Linné (1753). „Species Plantarum. Ediția I-a, vol. I” (în latină). p. 508. Wikidata Q21856106.

[INCB_TR_2008_IV-2] „"International Narcotics Control Bureau, Technical Reports, 2008, Part IV, Statistical information on narcotic drugs"” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 martie 2012. Accesat în 6 octombrie 2011.

[:0-3] 1 2 Bojor, Ovidiu (2003). Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z. București: Editura Fiat Lux. p. 158. ISBN 973-9250-68-8.

[1]

[2]

[3]