Gemenele din Venezuela și evaluarea vizuală rapidă de la noi

Ro-alertele, sirenele de pe blocuri și alertele lui google/android. Într-o situație de acest gen, cum au fost cele două cutremure din Venezuela, realizezi că măcar un sistem de alertare, dacă nu mai multe ar fi extrem de util. Oricât de enervante ar fi ele în restul anului. Eu una prefer să înjur ISU, decât să nu am alerte – spuneți-i spirit de autoconservare (self preservation). În Venezuela am văzut câteva clipuri cu sistemul de pe android, suficient cât să scoată câteva persoane din clădire afară. Primul lucru pe l-am făcut, mi-am verificat telefonul, pe al meu sistemul este implicit activ, după care am testat să văd ce pot face în 10-15 secunde – pot să ajung până la ușă din dormitor, deci insuficient, dar cred că aș putea stinge focul și adăposti în cel mai safe punct din apartament.

Cât privește Ro-alertele, am observat IRL (în realitate) reacțiile oamenilor, când de curând m-a prins alerta de urs în autobuz. Toată lumea a reacționat la sunet, cei fără telefon au aflat de cei cu telefon subiectul alertei, nimeni nu s-a panicat – mai puțin eu, pentru 5 secunde, că urma să cobor în stație. Ceea ce înseamnă că în altă situație, oamenii vor fi pregătiți mental.

Generația mea a prins cutremurele de la finalul anilor 80 și ceva exerciții de pregătire, la școală; părinții/bunicii l-au prins pe cel din ’77 și au frica inoculată în sistem (presupunem că și abilitățile de a reacționa adecvat, mai puțin viteza din motive de vârstă și mobilitate). Partea proastă este că ce vine după noi nu prea are habar cum arată cutremurele în realitate (mai puțin vrâncenii și gălățenii), decât din poze sau povești și cum exerciții preventive nu se mai fac, vor sta prost la automatisme și competențe (de exemplu cauți grinda sau golul, fugi sau nu pe scări în timpul cutremurului, etc.).

Ca să nu mai discutăm despre rucsacul de urgență – pe tema asta am mai văzut ceva articole, dar nu știu câtă lume pune teoria în practică. Chiar și așa, uite subiect – unde îl ții în casă? Lângă tine? Lângă ușă? Sub pat? În cămară? Ca dacă nu ajungi la el, degeaba îl ai. Pentru că vei fugi cu telefonul în mână și cu hainele de pe tine și în cazul unui cutremur nașpa, byebye apă, sanitație, curent, gaz, wifi, rețele de comunicație… și supraviețuiește maică, dacă ai cum.

Ceea ce ne aduce la subiectul pregătire. Pregătire, pregătire, pregătire. Indiferent că un eveniment cu impact catastrofal are probabilitatea de 1 la 100 de ani. Pregătire planificată și asumată (că știu că vă place termenul). După care poți să stai și în duamneajută.

Ochiometric, mi se par din ce în ce mai multe evenimentele din acestea mari, nu știu dacă este doar o chestie de percepție, din cauza globalizării informației sau începe să se sature planeta de noi.

Și acum ce face totuși statul apropo de subiectul cutremure și pregătire? No bine, statul român vrea să inventarieze clădirile, astfel încât să vadă care în ce categorie mai intră, pe o axă de la sigure la cu bulină roșie. Procesul are mai multe etape, prima fiind teoretică, de creat/actualizat hărți cu risc seismic; a doua de evaluare vizuală – aici cică procesul e întârziat, dar am văzut două anunțuri care mi-au sărit în ochi, în Brașov și capitală.

Evaluarea vizuală înseamnă voluntari instruiți trimiși pe teren să vadă clădirile în mare și să le categorisească. Cel puțin asta am priceput eu.

După care ar urma etapa trei, de evaluat clădiri cu risc seismic cu ajutorul specialiștilor – când va exista buget.

După care, logic, ar fi etapa de consolidare, pe banii cuiva (bănuiesc că al proprietarilor, posibil și cu ceva subvenții – fabulez, of course, că n-am citit nimic pe tema asta).

Cu puțin noroc, poate nu vine cutremurul înaintea evaluării, vizuale sau specializate. Pe de altă parte, o bulină pe bloc, înseamnă scăderea valorii apartamentului, nu-l mai poți vinde etc., numai bucurii. Ca să nu uităm că dacă durata de viață a blocurilor autohtone este de 50 de ani…. tot ce s-a construit înainte de 1976 este depășit moral și probabil are nevoie de renovări masive. Iar ce s-a construit în ultimii ani… no bine, n-aș vrea să mă prindă vreo mișcare telurică printre pereți cu rigips de proastă calitate.

Metodologia de evaluare vizuală rapidă a clădirilor o avem aici, pentru cei care nu știu ce să mai citească în timpul liber și pentru mine când am timp, că nu am reușit să trec mai departe de cuprins, lol.

Și acum întrebarea de 3 puncte: punem sau nu o sticlă de votcă în rucsacul de intervenție (dacă da, de ce/ dacă nu, de ce)?

Houston, avem o Pașca-problemă

Sunt 3848 de furnizori acreditați de servicii sociale în România, publici și privați, în mediu urban și rural; lista include de la instituții publice și servicii sociale de primării până la organizații neguvernamentale și firme (S.R.L-uri). Sunt 153 de furnizori acreditați în județul Bihor.

Sunt 795 de cămine pentru persoane vârstnice licențiate în România – azile de bătrâni, cum le zicem noi, publice sau private. Sunt 77 în județul Bihor.

La datele de mai sus ajungi cu fix 2 (două!) clickuri, pe google. Lista este actualizată în 10 iunie 2026.

Dar, dacă este să ne luăm după dezbaterile publice din ultimele zile, toți cei de mai sus sunt niște proști, pentru că uite, puteau să facă bine mersi servicii ilegal timp de douăjde’ ani, că membrii societății, indiferent de venituri, intelect, profesie sau funcție par a nu avea nicio problemă cu asta, ba dimpotrivă. Șocant? Nope, mioritic.

Pe de altă parte nu mă miră reacțiile unora, în special ale celor care au contribuit în mod direct cu bani, produse, timp, energie și like-uri. Este similar timpul și resurselor investite într-o relație abuzivă, din care este dificil să pleci; cu cât trece mai mult timp, cu atât devine și mai complicat, iar aici discutăm de un orizont lung de timp. Cum să-ți explici tu ție acum că acțiunile tale directe sau indirecte au contribuit la abuzul unor persoane vulnerabile, n-are cum, că nu tu ai făcut nimic rău, drept urmare nici nenea din discuție. Că altfel ești și tu parte din problemă (nici nu deschidem subiectul dosarelor penale).

Plus că noi nu suntem obișnuiți să recunoaștem că greșim, cultural vorbind. Miniștri, politicieni, afaceriști, influenceri, popi, judecători, nimeni nu greșește niciodată în Românica și dacă e vina cuiva, este a statului, nu a noastră.

Este interesant cum, până la pandemie, discuția publică era fix pe invers, despre cum nu este în regulă să funcționezi neacreditat sau despre cum nu este ok să faci bani din audiențe la tv cu persoane cu dizabilități mintale, ca să dau doar două exemple, dar uite cum după niște doze de vaccin și câteva drone pe la graniță ni s-au schimbat valorile și am ajuns să fim ok, ce mai contează că pozele cu săraci sunt generate doar pentru făcut bani pentru bunul samaritean sau cum plm se marketiza sectantul vieții.

No bine, încercați voi să luați, nu 400, doar vreo 10 oropsiți la voi acasă, puneți pozele pe net, după care să-mi spuneți în cât timp sunteți controlați de sistem. Că de fapt cheia situației aici se află și ar trebui să fie principala conversație; a doua fiind corelația între nevoi, cerere și ofertă în domeniul socio-medical.

În altă ordine de idei, nu vom rezolva niciodată problemele săracilor (cu sau fără viermi prin escare), în țara asta, nu pentru că nu suntem pragmatici, ci pentru că rolul lor este să ne facă să ne simțim bine; nu contează cât suntem de rupți în cur, băăăă, dar nu dormim pe stradă, nu tragem pe nas din pungă, nu cerșim (mă rog, cu excepții de influenceri de tiktok), nu suntem la azil, șamd. Adăugați la aceasta factorul religios și veți avea o perpetuare a problemelor, cu sau fără birocrația aferentă. Problemele nu dispar, ele doar se transformă.


30

14 iulie 2024. Termostatul de la mine a arătat 30.25 de grade la ora 18.46. Pentru prima dată.

29.06.2026. 29,5 grade, tot pe seară. N-am ajuns la 30, dar am fost pe aproape. Și e bine, că a fost o zi ușor înnorată și a bătut briza mai mult, altfel cred că ar fi fost mai multe grade. Dar este de abia iunie… Mi-e puțin groază de ce va fi până la finalul lui august.

Nu, nu stau la etajul 4, nici în mansardă. Stau într-un bloc din ăsta obișnuit, cu soare după-amiaza. Am draperii, deschid sau închid geamul în funcție de vânt/briză, soare, perioada zilei și poluarea fonică de afară.

În mod normal mă bucur de soare, căldură și lumină. Până la un anumit punct, când nici creierul, nici corpul nu vor să mai funcționeze, oricâtă apă cu gheață aș bea și oricâte dușuri aș face.

Aici în zonă suntem cazul fericit din Europa, că am prins acest prim val de caniculă cumva pe final. Am avut temperaturi excepționale, dar au fost mai mici, cu temperaturi mai ok noaptea și mai puține zile decât ce au suportat prietenii noștri de prin vestul continentului.

Logic că orașul nu este construit pentru așa ceva; blocurile au fost termoizolate cu ani în urmă, dar cam atât (și nu-s convinsă că izolația respectivă mai este ok 100% în prezent).

După care văd un articol despre cum se pot pregăti orașele pentru viitoarele valuri de călduri pe site la TVR conform Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice și mă apucă tensiunea instant. Căci, ia să vedem administrația locală ce a făcut, fix în ultimii ani (parafrazez și comentez pe ideile principale):

Crearea unei rețele locale de spații interioare de răcorire și sprijin, adică clădiri publice răcoroase și cu puncte de prim ajutor, sociale, centre comunitate, biblioteci etc.” În primul rând genul acesta de spații sunt foarte puține în Brașov; în al doilea rând, sunt concentrate prin centru; practic în momentul de față multinaționalele asigură răcorirea băștinașilor prin 2 malluri și rețeaua de super/hipermarketuri. Că aș vrea să văd eu intrând 10 persoane în același timp în filiala bibliotecii de pe Griviței (da, cazul fericit al unei instituții cu ceva filiale de cartier) și cum pot respira toate… Apropo, știți marea renovare a punctului termic de pe Dobrogea? Nu e funcțional nici după juma de an, deși amenajarea era gata din iarnă. Și să nu deschidem subiectul primului ajutor în Brașov, că e tragic…

Valorificarea suprafețelor de apă ca infrastructură de răcorire urbană“, ăsta e un subiect dureros rău de tot. Nu există arteziene noi în oraș, bașca au fost închise și din cele existente. La mine în cartier, deștepții din primărie, cu viceprimarul pesedist în frunte au umplut bazinul artezienei de la Rapidul de pe Victoriei cu piatră, că făceau gălăgie minoritarii și se spălau în ea. Rezultatul? Geamuri pline de praf nonstop, de la poluarea din zonă. Ce lacuri? Ce râuri? Nu avem mai nimic și ultimele zone în care s-ar mai fi putut face vreun parc ceva sunt pe cale să devină și ălea blocuri. Și nici prin jurul metropolei situația nu arată prea bine.

Extinderea accesului la apă potabilă în spațiul public și adaptarea reglementărilor locale pentru acces la apă în perioadele de caniculă” – fântâni, cișmele și – aș adăuga eu – toalete publice decente. Suntem deficitari.

Adaptarea stațiilor de transport pentru reducerea expunerii la căldură” – am râs citind, pentru că am stat în stații în ultimul an, și pe soare, și pe frig/ploaie, este… într-un mare fel.

Adaptarea clădirilor publice la temperaturi extreme & Extinderea și distribuția echitabilă a spațiilor verzi urbane şi crearea unor coridoare umbrite și sigure pentru mobilitatea urbană” – right, de abia aștept să aud niște opinii de consilieri locali pe tema asta, ăștia fiind ăia care nu zic nici pâs despre tăierile de arbori, blocurile de pe Tâmpa sau tupeul mizerabil al lui Copos.

Protejarea grupurilor vulnerabile prin măsuri dedicate, inclusiv integrarea echității” – partea asta e pusă în studiu ca să ne facem că pe pasă, dar e bullshit, în realitate în Ro fiecare e pe cont propriu.

Realitatea este că nu suntem pregătiți pentru următorii ani și insistăm în prostie, că poate-poate merge ca și până acum (copacii care pică engros pe sub Tâmpa ar dori să ia cuvântul).

Între timp a plouat și va mai ploua, așa că vreo câteva zile se răcorește. Până la următorul val. Repeat.

PS: nu suntem pregătiți nici pentru ploaie torențială, cum s-a văzut ieri seară. La mine a fost nașpa, dar a fost bine. Câteva străzi mai încolo însă oamenii au suportat consecințele administrației locale. Varză.

Cărți, scene și manele – ediția iulie 2026

The Art Guild was wonderful. One-quarter art, one-quarter baking, one-quarter rivalry, and three-quarters gossip.

Sweet Magnolias

You know, you could put your gun away.

It’s my emotional support gun.

Deli Boys

The mark of a real dancer is when you can make your partner look good, even when they don’t quite know what they’re doing.

Texas Two-Step

Avem sezoane noi la Ransom Canyon, Silo, All American (sezonul 8 și ultimul, wow, incredibil cât a rezistat pe piață).

Seriale noi: Elle, o resuscitare de Legally Blonde, dar de pe vremea când era la liceu; Lucky, ceva cu criminali(e) și The Five Star Weekend, la care ne uităm pentru distribuție și Timothy Olyphant.

Skymed, dramă medicală canadiană, are deja patru sezoane, sper să mai prindă unul, mie mi-a plăcut, că este cu prim ajutor și avioane, chiar dacă intriga nu e cine știe ce.

Solo Mio, din categoria filmelor sponsorizate de industria turistică, prin care vizităm Roma, pe bicicletă și către final mâncăm paste cu Andrea Bocelli la țară și mergem la concert la Ed Sheeran. Ce să zic, ai lui Ed or fi pus și ei o liră, două, ca să apară în film, că altfel am fi mers la concert la Jovanotti. Plus niște reuma.., pardon, romantism de sezon.

A Private Life – o abureală de film, dar Jodie Foster joacă aproape integral în franceză, în rest, mult vin și un fel de dramă și mister cu psihopupu.

Tucci in Great Britain, acum are logică de ce, pentru că locuiește pe insulă, dar rămâne de văzut cât mai poate mulge conceptul. De exemplu, colega Eva Longoria, care a preluat ideea și a făcut un prim sezon bun în Mexic, la al doilea, în Spania, și-a cam pierdut din suflu. Sau n-am avut eu timp și energie de ea.

Odiseea lui Nolan, mai nou toate filmele au puțin scandal atașat. Bănuiesc că te duci la studio cu o idee și producătorii zic, no bine, foarte faină ideea, dar cu ce scandal promovăm filmul?

Băiatul ăla drăguț de la The Killers, Brandon Flowers, scoate un album singur. Country. Yup, ați auzit bine (și sună extrem de bine ce am auzit).

Charlotte Cardin, The Way We Touch (Baby, you’re just an ocean/ For my emotions/ Crashing my deepest crush), maneaua canadiană perfectă pentru această vară.

Gluma cu self-checkout-ul

No bine, dacă mă pui să-mi scanez singură cumpărăturile la casa de marcat, atunci 1, trebuie să pot găsi toate produsele ușor și foarte ușor si 2, nu îmi spune că marfa nu are nu știu ce greutate, care nu corespunde – de ex croissantele, că nu eu am tăiat aluatul.

Culmea lui idiocracy este să ai două rețele, cu același acționar, dar cu sisteme diferite de checkout (Lidl și Kaufland, cine altcineva?!).

Și dacă mi-ai făcut app de scanat singură cumpărăturile prin magazin, atunci la casă am plătit și am plecat. Este absurd să mă bagi la supracontrol, ca la cfr-ul de altă dată, cu vânzătoarea care mai verifică încă o dată produsele, rescanându-le, după care validează cardul ei pe ecran, eu primesc codul vieții, după care plătesc și plec. Da, la Auchan, alți inteligenți.

Practic, toate magazinele fac economie la calitatea serviciilor – că, să fim serioși, faptul că-mi scanez singură produsele nu este neapărat un serviciu de calitate, dar toți sunt speriați, că-s furați de clienți – dacă vă fură clienții, atunci renunțați la self-checkout și asta e.

Cu sau fără aer condiționat

Nu știu cum o fi prin alte părți, dar problema brașovenilor nu a fost niciodată aerul condiționat. În ciuda climei temperate, vara pe aici venea de regulă într-o zi de august și restul anului erau 50 de variante de frig. De asta băștinașii au făcut pe draq în patru și și-au pus centrale proprii și nu au stat la mila statului, precum bucureștenii, pentru că altfel am fi murit toți înghețați prin apartamente.

În ultimii ani însă situația a început să se schimbe. Temperaturile sunt din ce în ce mai mari și valurile de căldură durează mai mult; în plus trecerea este foarte bruscă, de la o temperatură la alta.

Anul acesta ne-a lovit căldura în cap înainte de solstițiu, ceea ce este un record. Negativ. Nici nu vreau să mă gândesc cum va fi în august…

Ceea ce ne reîntoarce la aerul condiționat. Da, puține apartamente au avut nevoie de el. Vor fi din ce în ce mai multe în următorii ani. Mai rămâne să învățăm și care este diferența optimă între temperatura generată de aparatul de climatizare și cea de afară (inclusiv în spații publice și comerciale).

Bănuiesc că vor fi în continuare persoane care vor strâmba din nas, că le trage curentul și că se îmbolnăvesc de la aerul condiționat. Sau că le deranjează zgomotul. Mai tragic, cred că sunt condominii a cărei rețea electrică nu va face față la un consum generat de creșterea procentului de aparate de aer condiționat. Mai ales că din pandemie încoace, Electrica locală pare că este în pauză de realizat planul de investiții.

Pe de altă parte, alți bani, altă distracție. Aparat, filtre, mentenanță, consum de curent. O plăcere.

Întrebarea este ce alte măsuri se pot lua să fim ok și funcționali în următorii ani. În afară de votcă cu lămâie și multă gheață.

RIP comerțul mondial

Adevărul este că ne-am obișnuit cu binele, dar presimt că o să ne treacă cât de curând. Corolar: într-o lume de șantajiști, nu câștigă nimeni pe termen mediu și lung.

Primul (din istoria recentă) a fost șantajul cu gazul rusesc. Nu faceți ce vor mușchii noștri sovietici de rit nou, vă oprim gazul și muriți de frig bă europenilor, plus uite trimitem niște oameni verzi în Crimea, haha ce o să faceți la iarnă. Europenii au dat din umeri și au dat drumul mai tare la centrală. Dar bombele din Ucraina i-au trezit brusc la realitate și și-au revenit, de unde programul cu verde, ecologie, blabla. Pe valul ăsta românii, pe care nu îi bănuiește nimeni de prea multă inteligență, au început subvențiile cu autobuze electrice prin orașe mari și panouri solare, pe la bogătașii proprietari de case, târziu de tot adăugând și bateriile. Problema majoră? Cam toate echipamentele vin din China (duamneajută să nu ni le scurtcircuiteze ăștia în momentul cel mai critic).

Au urmat șantajele senilului de Trump, de pe vremea când îi mai funcționa un sfert de neuron, cu bă vă dau la tarife, de o să vă iasă pe nas, nu da nenea, că dăm și noi. Aici măcar a mai existat o portiță de scăpare, că prostul planetei oricum nu le are cu economia și produse-servicii-capital ce draq sunt ălea și cine i-a adus pe cei proști copii din curtea școlii la negociere intercontinentală. Faza este că dacă ăsta iese mâine să pună tarife de un trilion la sută, nimeni nu mai mișcă niciun mușchi de emoție, că toată lumea așteaptă să crape. Împăiat sau nu.

Apropo, vă mai aduceți aminte de vasul blocat în canalul Suez care a dus la întârzieri de importuri și creșteri de prețuri? Nu, că a fost demult, în 2021. Dar de pirații somalezi? Ah, doar prin anii 2000? Că pare din secolul trecut.

No bine și ajungem rapid la șantajul cu benzina și motorina aka Strâmtoarea Ormuz aka șantajiștii iranieni. Nu-i așa că ar fi fost bine cât mai multă infrastructură verde, ca să ni se rupă și de ăștia, și de americani? Ar fi fost, dar huo Europa verde și leftistă, nu ne face nimeni pe noi. Decât la buzunar. Un premiu special pentru dacii români, cu inflație fruntașă. La hectar.

Dar măcar aveam pisici, și pozici, și în AI să ne bătem online. Plm, s-a dus și asta, odată cu decizia guvernului american de a opri la export sculele lui Anthropic. Ce să zic, compania vrea să se listeze la bursă în toamna acestui an, mă gândesc să punem bani departe pentru niște acțiuni la ea, că merită. Yup. Vestea cu adevărat proastă este că absolut tot rulează la noi pe infrastructură us-fucking-a, adică faptul că încă mai există calculatoare pe win7 eprn diverse instituții și case ste cea mai mică problemă. Dar… computere, telefoane, servere, instructură critică. We are fucked. Cu litere de tipar.

Așa că RIP comerțul mondial și RIP vremurile în care ne plângeam că e avocado necopt pe raft la magazin.

Cărți, scene și manele – ediția iunie 2026

“Now and then it’s good to pause in our pursuit of happiness and just be happy.”

Guillaume Apollinaire

Cook only wine you’re happy to drink.

A Taste for Murder

Ultimul trend de pe piață este Back to the 80’s and 90’s; fie resuscităm muzica, filmele și serialele din perioada tinereții noastre, fie introducem câte un element, două printre dramele zilelor noastre. Sau măcar o geacă de aviator a la Tom Cruise și două secvențe din Dirty Dancing, care, iată, fac parte din patrimoniul clasic mondial. Fuuuuck, we are old!!

În altă ordine de idei, Chris Noth is back. După cum se vede, datoriile către statul român și scandalurile sexuale de peste ocean au aceeași scadență, vreo cinci ani.

Luna aceasta se reîntorc Sweet Magnolias, Sugar, The Bear, The Agency.

Seriale noi: Not Suitable for Work – o fi prost, dar măcar e comedie (să sperăm); Cape Fear, distribuția este interesantă, tema la fel, zece episoade rezistăm; Every Year After – am citit cărțile, sunt fix ce trebuie pentru vară; It’s Not Like That cu Scott Foley; Alice & Steve, cu Nicola Walker pe care o știm din serialul britanic The Split.

Tucci in Italy, sezonul 2 pe National Geographic, eu n-am apucat să văd nici primul sezon.

Voicemails for Isabelle, comedie romantică.

Office Romance – JLo și Brett Goldstein, care este un actor în vogă, tot comedie, și tot romantică. Pfui!

Project Hail Mary, nu mă uitam la el, deși e cu Ryan Gosling, dar am zis să nu mor proastă. Science fiction cu alienși și cu salvat planeta, logic, aproape că e parodie.

Foarte bun spotul de promovare de la Christie’s cu Danaidele lui Brâncuși și actrița Nicole Kidman.

După cum zice Apollinaire în 1912, “geometry is to the plastic arts what grammar is to the art of the writer”.

Dacă simțiți briza acestei veri, nu este de la zăpada din Bucegi, ci de la Summer Breeze a lui Keith Urban, care scoate album nou luna aceasta (cu cover-uri?!) și care sună relaxant. Nu știu voi, dar fix ce vreau eu de la vara aceasta.

Castelul Bran vândut la americani

Noii proprietari de peste ocean administrează și Graceland-ul lui Elvis Presley. Ceea ce înseamnă că profitul va face regulile de acum încolo (nu că în ultimii ani ar fi fost operat sub alte principii). Rămâne de văzut ce va însemna practic asta în termeni de marketing și politică de preț.

Apropo, dacă acum intri pe google, primul rezultat nu este bran-castle.com, ci îți apare un sponsorizat cu draculas-castle.com, site înregistrat în Bahamas, operat de Tourist Operations Ltd., care zic că nu sunt afiliați cu Domeniul Castelului Bran, dar vând bilete (o fi legal?). Domeniul similar cu .ro în coadă este înregistrat în 19 martie 2026 de o persoană fizică, printr-o firmă australiană. Biletele, cu 50% mai scumpe, sunt cumpărate de la castel și nu oferă absolut nimic calitativ (ghid, reduceri de preț etc.). Dar avem link sponsorizat și indexare maximă în search versus site-ul oficial.

În cazul în care nu știți, județul Brașov este în top turism datorită Castelului Bran. Scoți acest obiectiv turistic din ecuație și s-a terminat cu turismul. Dar n-am văzut nicio reacție oficială de la instituțiile de profil apropo de vânzare.

Știrea pe profit.ro.

Vinerea e gratuit (că-i vinerea verde)

Din luna aprilie, vinerea circuli gratuit cu transportul public în Brașov, Poiana Brașov și zona metropolitană, adică acolo unde ajunge RAT Brașov. O inițiativă similară există în Cluj Napoca din 2021, find extinsă ulterior în cele 4 comune limitrofe. În Iași a funcționat doar jumătate din 2022, din motive bugetare.

Scopul declarat este mobilitatea sustenabilă, adică să te miști prin metropolă cu transportul public, lăsând mașina acasă, lucru care ar reduce poluarea și ar crește calitatea vieții locale, cele două grupuri țintă vizate fiind localnicii și turiștii.

Acum, nu știu cum să vă zic, dar prima impresie este că vinerea verde este mai degrabă o facilitate pentru turiști, decât pentru băștinași (și este un slogan politic, mai degrabă decât o inițiativă de politici locale). Dacă circulați cu autobuzul, probabil ați observat că jumătate sau mai mult din călători sunt persoane cu facilități, pensionari sau tineri/copii, ei știu deja care sunt avantajele transportului public și le folosesc. Pentru restul, vinerea în Brașov este zi lucrătoare, de 8 ore normale, așa că nu văd care este stimulentul care să te facă să-ți modifici traseul normal, doar ca să vezi dacă autobuzul vine la timp în stație (pe lângă faptul că toate fabricile din metropolă au transport inclus pentru angajați). În plus cei care ies la băute vineri seara prin oraș au deja facilități la transport, că-s elevi și studenți și adulții bănuiesc că au inclus în buget și un taxi, că toți știm că în weekend nu sunt locuri de parcare în centrul orașului, așa că mersul cu mașina este un calvar. Singurii avantajați ar fi turiștii – eventual ar fi un imbold de a sosi în Brașov vinerea în loc de sîmbătă, de a mări sejurul cu o noapte și de a plăti 2 nopți în loc de 1, pentru un weekend mai lung, dar nu știu dacă economia a 5-10 lei de autobuz merită cele câteva sute date pe cazare și mâncare, în condițiile în care piața de leisure și divertisment este destul de slăbuță.

Cât privește localnicii, în continuare compania de transport are aceleași probleme pe care nu vrea sub nicio formă să le rezolve, legate de trasee, încărcarea pe trasee, viteza cu care circulă prin oraș și riscul de accidente (frânele faimoase), diferența de nivel între prima scară și stradă/trotuar, modalitățile de plată etc. Ca să nu mai discutăm de benzile dedicate pentru autobuze, proiect care la prima vedere este un fiasco total…

Nu am testat vinerea verde la Cluj, dar am folosit autobuzele; lumea mi s-a părut mult mai pestriță, probabil și pentru că Clujul este mult mai mare, dar sunt curioasă cât la sută se datorează impactului programului, că uite sunt 5 ani de când există acolo.

În altă ordine de idei, clujenii dau 3,5 lei pe o călătorie versus 5 lei în Brașov, unde mergi 90 de minute, pe toate liniile – ceva similar la Cluj ar fi bilet de 60 minute cu 7 lei.

Ținând cont că Brașovul are și alte inițiative, ca de exemplu transportul școlar sau reducerile și gratuitățile pentru pensionari, mi-ar fi plăcut să găsesc date publice pe site, legate de indicatorii atinși. Adică ceva mai mult decât declarațiile primarului, că politicile publice sustenabile (reale) nu se fac doar cu lozinci, mai ales că toate aceste facilități constă bani din buzunarul nostru, al tuturor.

PS: E ok, că dacă ajunge motorina 15 lei (dacă va mai fi motorină), o să renunțăm majoritatea la mașini. Cu sau fără vinerea verde. LOL.