Theudebert I
| Theudebert I | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 500 d.Hr.  |
| Decedat | 548 d.Hr. (48 de ani)[1] |
| Cauza decesului | moarte accidentală (animal attack[*]) |
| Părinți | Theuderic I[2] NN[*][2] |
| Frați și surori | Théodechilde[*][2] |
| Căsătorit cu | Deuteria[*][3] Wisigard[*][2][4] |
| Copii | Theudebald[5] Berthoara[*][6] |
| Ocupație | monarh |
| Activitate | |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | rege al francilor (–)[7] |
| Familie nobiliară | Dinastia Merovingiană[2] |
| Rege al francilor | |
Modifică date / text  | |
Theudebert I (franceză: Thibert sau Théodebert), (n. 500 d.Hr. – d. 548 d.Hr.) a fost regele merovingian al orașelor Metz, Rheims, sau al Austrasiei—după cum a mai fost denumit regatul său—din 533 până în 548. Capitala sa se afla la Rheims în nord-estul Galiei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]A fost fiul lui Theuderic I, rege al Austrasiei. În 533, s-a căsătorit cu Deuteria, o galo-romană. Mai tărziu, a repudiat-o pe aceasta pentru a se căsători cu Wisigarda (fiica lui Wacho, rege al lombarzilor). Copiii săi au fost Theudebald și Berthoara.
În anul 532, Theudebert a terminat, împreună cu Guntram (fiul unchiului său, regele Clotaire I din Soissons), recucerirea teritoriilor deținute de bunicul său, Clovis I, care fuseseră ocupate de către goți după moartea acestuia. După moartea lui Theuderic la sfârșitul anului 534, Theudebert a moștenit posesiunile tatălui său, în ciuda pretențiilor unchilor săi, regii Childebert I din Paris și Clotaire I. Childebert, care nu avea copii, s-a aliat apoi cu nepotul său, împărțind cu el teritoriile moștenite de la Chlodomer din Burgundia. La scurt timp după aceasta, l-a adoptat pe Theudebert.
Regii merovingieni s-au unit apoi împotriva ostrogoților. Aliat fiind cu gepizii și cu lombarzii (prin căsătoria cu Wisigarda), Theudebert a câștigat provinciile nordice, precum și Rhaetia. În 545, a ocupat și o mare parte a Veneției, dar Theudebert a evitat confruntarea cu Imperiul Bizantin.
Theudebert a murit în al 14-lea an al domniei sale (la sfârșitul lui 547 sau începutul lui 548) fiind succedat de fiul său Theudebald.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]| Control de autoritate |
|  |
|---|
- ↑ „Theudebert I”. The Peerage[*].
- 1 2 3 4 5 Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie : Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. pp. 63–65. ISBN 2-9501509-3-4. LCCN 2005384301. OCLC 29856008. OL 12658152M. Wikidata Q13422577.
- ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie : Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. p. 64. ISBN 2-9501509-3-4. LCCN 2005384301. OCLC 29856008. OL 12658152M. Wikidata Q13422577.
- ↑ „Theudebert I”. The Peerage[*]. Accesat în .
- ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie : Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. p. 65. ISBN 2-9501509-3-4. LCCN 2005384301. OCLC 29856008. OL 12658152M. Wikidata Q13422577.
- ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie : Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. p. 69. ISBN 2-9501509-3-4. LCCN 2005384301. OCLC 29856008. OL 12658152M. Wikidata Q13422577.
- ↑ Christian Settipani (). La Préhistoire des Capétiens: Première partie : Mérovingiens, Carolingiens et Robertiens (în franceză). Villeneuve d'Ascq. ISBN 2-9501509-3-4. LCCN 2005384301. OCLC 29856008. OL 12658152M. Wikidata Q13422577.
