Bundestag
| Dieta Federală Germană Deutscher Bundestag | |
| a XXI-a | |
| Tip | |
|---|---|
| Tip | cameră inferioară legislatură representative assembly[*] instituție constituțională[*] organizație |
| Țară | |
| Istoric | |
| Fondat | 1949 |
| Precedat de | Reichstag (Germania nazistă) 1933–1945 |
| Conducere | |
| Președintele Bundestagului | Julia Klöckner, CDU/CSU din 25 martie 2025 |
| Vicepreședinții Bundestag | Josephine Ortleb, SPD din 25 martie 2025 |
| Andrea Lindholz, CDU/CSU din 25 martie 2025 | |
| Omid Nouripour, Verzii din 25 martie 2025 | |
| Bodo Ramelow, Die Linke din 25 martie 2025 | |
| Vacant, AfD[a] | |
| Structură | |
| Membri | 630 |
| Grupuri politice | Partidele în al XXI-lea Bundestag (630)
Guvern (328) Opoziție (302) |
| Alegeri | |
| Sistem de vot | Reprezentare proporțională mixtă |
| Ultimele alegeri | 23 februarie 2025 |
| Sediu | |
| Website | |
| site oficial canal YouTube profil de LinkedIn hashtag | |
| Modifică date / text | |
| Germania |
Acest articol face parte din seria: |
|
Politica altor țări • |
Bundestag-ul este, din 1949, camera inferioară a parlamentului federal al Republicii Federale Germania, ales de popor prin vot universal. Bundestag-ul alege cancelarul federal (prim-ministrul federal), al cărui mandat durează până la constituirea următorului Bundestag (de regulă, 4 ani).[1]
Organ legislativ
[modificare | modificare sursă]Bundestag-ul este organul principal legiuitor german (legislativul), alături de alte patru organe federale implicate în procesul legislativ federal:
- Președintele Federal – Bundespräsident;
- Guvernul Federal – Bundesregierung;
- Consiliul Federal al landurilor – Bundesrat (camera superioară a parlamentului Germaniei);
- Curtea Constituțională Federală – Bundesverfassungsgericht.
Legile de interes federal, propuse, bunăoară, de către guvern, trebuie să fie hotărâte de Bundestag. [2] Acelea ce ating nemijlocit și interesele landurilor sunt supuse în plus și aprobării în Bundesrat. În caz de diferențe, se apelează la Comisia de mediere (Vermittlungsausschuss). Într-un final, orice lege aprobată, pentru a intra în vigoare, necesită și promulgarea (semnarea) de către președintele federal.
Orice lege poate fi supusă verificării din partea Curții Constituționale Federale. În caz că aceasta decide că legea contravine constituției Germaniei (Grundgesetz), aceasta trebuie modificată corespunzător, de obicei până la o dată precizată, dar fără a ieși între timp din vigoare.
Sediul Bundestag-ului se află în incinta Reichstag-ului din Berlin. În zilele noastre, Reichstag-ul desemnează numai clădirea respectivă, și nu un organ politic actual.
- Clădirea Reichstag-ului
- Sala plenară a bundestag-ului din Reichstag
Rezultatul alegerilor
[modificare | modificare sursă]Ultimele alegeri federale s-au ținut duminică, 26 septembrie 2021, pentru alegerea membrilor celui de al XX-lea Bundestag. Acestea au fost câștigate de SPD, cu 25,7% din voturi. Pe locul al doilea s-a situat CDU/CSU, cu 24,1% din voturi. Marea coaliție dintre CDU și SPD nu va fi reluată. După retragerea cancelarei Angela Merkel (CDU), partidul câștigător, SPD-ul, a decis constituirea unei coaliții cu Verzii și cu FDP, sub conducerea lui Olaf Scholz (SPD), vicecancelar federal până în 2021.
| Repartizarea mandatelor în bundestag (la începutul perioadei parlamentare) | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Bundestag nr. | Perioadă | Mandate | CDU/CSU | SPD | FDP | Bündnis 90/Die Grünen (Verzii)1 | Die Linke (Stânga)2 | AfD | Altele |
| 1 | 1949–1953 | 402 | 139 | 131 | 52 | – | – | – | 80 |
| 2 | 1953–1957 | 487 | 243 | 151 | 48 | – | – | – | 45 |
| 3 | 1957–1961 | 497 | 270 | 169 | 41 | – | – | – | 17 |
| 4 | 1961–1965 | 499 | 242 | 190 | 67 | – | – | – | - |
| 5 | 1965–1969 | 496 | 245 | 202 | 49 | – | – | – | - |
| 6 | 1969–1972 | 496 | 242 | 224 | 30 | – | – | – | - |
| 7 | 1972–1976 | 496 | 225 | 230 | 41 | – | – | – | - |
| 8 | 1976–1980 | 496 | 243 | 214 | 39 | – | – | – | - |
| 9 | 1980–1983 | 497 | 226 | 218 | 53 | – | – | – | - |
| 10 | 1983–1987 | 498 | 244 | 193 | 34 | 27 | – | – | - |
| 11 | 1987–1990 | 497 | 223 | 186 | 46 | 42 | – | – | - |
| 12 | 1990–1994 | 662 | 319 | 239 | 79 | 8 | 17 | – | - |
| 13 | 1994–1998 | 672 | 294 | 252 | 47 | 49 | 30 | – | - |
| 14 | 1998–2002' | 669 | 245 | 298 | 43 | 47 | 36 | – | - |
| 15 | 2002–2005 | 603 | 248 | 251 | 47 | 55 | 2 | – | - |
| 16 | 2005-2009 | 614 | 226 | 222 | 61 | 51 | 54 | – | - |
| 17 | 2009-2013 | 622 | 239 | 146 | 93 | 68 | 76 | – | - |
| 18 | 2013-2017 | 631 | 311 | 193 | - | 63 | 64 | – | - |
| 19 | 2017-2021 | 709 | 246 | 153 | 80 | 67 | 69 | 94 | - |
| 20 | 2021-2025 | 735 | 196 | 206 | 92 | 118 | 39 | 83 | 1 |
| 21 | 2025- | 630 | 208 | 120 | - | 85 | 64 | 152 | 1 |
1 1983 până în 1990 Die Grünen, 1990 până în 1994 Bündnis 90, până în 1994 Bündnis 90/Die Grünen
2 1990 până în 2005 PDS, până în 2005 Die Linkspartei.
3 BP 17, KPD 15, WAV 12, Zentrum 10, DKP-DRP 5, SSW 1, Independenți 3
4 GB-BHE 27, Zentrum 3
5 Alternativă pentru Germania 92, Independenți 2
Note explicative
[modificare | modificare sursă]- ↑ Regulamentul de procedură al Bundestag-ului (germană: „Geschäftsordnung”) alocă câte un vicepreședinte fiecărui grup politic („Fraktion”). Cu toate acestea, fiecare candidat trebuie totuși să fie ales cu o majoritate parlamentară. Datorită candidaților propuși de AfD și respingerii lor unanime de către toate celelalte partide, niciun candidat al AfD-ului nu a atins o asemenea majoritate..
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Aufgaben des Bundestages, Bundeszentrale für politische Bildung, 15 decembrie 2009
- ↑ Există și legi la nivel de land. Acestea sunt adoptate de Landtag și nu trec prin Bundestag.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Bundestagul German la Wikimedia Commons- Site web oficial