Joe Adams
| Joe Adams | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (94 de ani) |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Statele Unite ale Americii |
| Ocupație | actor lider de trupă[*] |
| Limbi vorbite | limba engleză |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Joseph Edward Adams (n. – d. ), cunoscut sub supranumele „The Man Behind The Man”, a fost actor, disc-jockey, om de afaceri și impresar american. A fost managerul lui Ray Charles și a câștigat un Glob de Aur[1], fiind primul afro-american care a obținut această distincție.[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Joseph Edward Adams s-a născut și a crescut în Los Angeles. Provenea dintr-o familie mixtă: tatăl său era un antreprenor evreu, iar mama sa era afro-americană.[2]
În adolescență, Adams și-a început activitatea în radio la postul KOWL-AM din Santa Monica, fiind prezentat ca primul disc-jockey afro-american al stației; în aproximativ doi ani, emisiunea sa zilnică ajunsese cea mai bine cotată emisiune de disc-jockey din Los Angeles.[3]
După perioada din radio, Adams a lucrat și în televiziune, unde a avut propriile programe, „Adams Alley” și „Joe Adams Presents”, înainte de a se afirma și ca actor de film.[4]
Carieră
[modificare | modificare sursă]Descurajat să urmeze o carieră în radio din cauza prejudecăților rasiale, Adams a ales o cale indirectă pentru a intra în domeniu. A lucrat mai întâi ca șofer de camion, apoi ca șofer și asistent general al personalității radiofonice Al Jarvis din Los Angeles, iar după șase luni a devenit asistentul său de producție.[5]
Adams a devenit primul crainic afro-american din rețeaua radio NBC,[6]ocupându-se de transmisii jazz realizate de pe Coasta de Vest și producând materiale pentru emisiunea „Monitor” a postului.[7] În 1948, a început să lucreze la KOWL, postul de radio din Santa Monica, California, ca disc-jockey și crainic,[5] iar un articol de presă publicat zece ani mai târziu îl prezenta drept principala personalitate a stației și unul dintre cele mai importante atuuri ale acesteia.[7]
La 12 septembrie 1948, Adams a fost maestru de ceremonii și director de scenă la cea de-a patra ediție a concertului „Cavalcade of Jazz”, organizată pe Wrigley Field din Los Angeles și produsă de Leon Hefflin Sr.; el a continuat să aibă acest rol la evenimentul anual încă zece ani. De-a lungul timpului, manifestarea a prezentat peste 125 de artiști. La prima ediție „Cavalcade of Jazz” moderată de Adams au participat, între alții, Dizzy Gillespie, Frankie Lane, Little Miss Cornshucks, The Sweethearts of Rhythm, The Honey Drippers, Joe Turner, Jimmy Witherspoon, The Blenders și The Sensations.[8]
La 19 iunie 1951, Adams și-a lansat propriul program de televiziune la postul KTTV din Los Angeles. Emisiunea includea orchestra sa de 15 instrumentiști, pe cântăreața Mauri Lynn și ansamblul de dans Hi Hatters.[9]
În 1954, Adams l-a interpretat pe boxerul „Husky Miller” în opera cinematografică „Carmen Jones”, producție premiată cu distribuție formată exclusiv din actori de culoare și având-o în rol principal pe Dorothy Dandridge, nominalizată la Oscar pentru cea mai bună actriță.
Pe scenă, Adams a apărut pe Broadway în musicalul „Jamaica” (1957), unde a interpretat rolul Joe Nashua.[10]
Viața personală
[modificare | modificare sursă]Adams s-a căsătorit cu Emma Millhouse în 1946.[11] Cei doi au rămas împreună până la moartea lui Adams, la 3 iulie 2018, când acesta avea 94 de ani.[12]
Recunoaștere
[modificare | modificare sursă]Consiliul municipal din Los Angeles a proclamat ziua de 15 martie 1953 în onoarea lui Adams.[7] În 1955, revista FEM i-a acordat distincția „Man of the Year”.[13]
Hârtii
[modificare | modificare sursă]Fotografiile, albume cu materiale documentare și alte documente legate de Adams sunt păstrate în colecția „Joe Adams Papers”, aflată la Archives Center din cadrul Muzeului Național de Istorie Americană al Institutului Smithsonian.[11]
Filmografie
[modificare | modificare sursă]Film
[modificare | modificare sursă]| An | Titlu | Rol | Note |
|---|---|---|---|
| 1951 | Disc Jockey | Disc Jockey | |
| 1954 | Carmen Jones | Husky Miller | |
| 1962 | The Manchurian Candidate (Candidatul manciurian) | Psihiatru | necreditat |
| 1965 | Ballad in Blue | Fred | Ultimul său rol cinematografic |
Televiziune
[modificare | modificare sursă]| Year | Title | Role | Notes |
|---|---|---|---|
| 1953 | The Amos 'n Andy Show (Amos and Andy) | Graduate / Bill Jackson | 2 episoade; necreditat |
| 1955 | Sheena: Queen of the Jungle | Towando | Episodul: "The Ganyika Kid" |
| 1964 | Channing | Nkrumah | Episodul: "The Face in the Sun" |
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Joe Adams: Visionary Videos: NVLP: African American History”. visionaryproject.org. Accesat în .
- 1 2 „Joe Adams, Longtime Manager of Ray Charles Dies at 94”. Los Angeles Sentinel. California, Los Angeles. Sentinel News Service. . pp. A1, A8. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Joe Adams, Longtime Manager of Ray Charles Dies at 94” (în engleză). Los Angeles Sentinel. . Accesat în .
- ↑ „The Man Behind the Man” (în engleză). Ray Charles. Accesat în .
- 1 2 Roberts, Clark (). „Joe Adams Makes Long Trek From Truck Driver to Band Leader, Fame and Riches”. The Los Angeles Times. California, Los Angeles. p. 24. Accesat în .
- ↑ Witbeck, Charles (). „Keynotes: The 'Cotton Club' is bound for television”. The Morning Call. Allentown, Pennsylvania. p. 86. Accesat în .
- 1 2 3 „'Mr Versatility' Fits Dr. Joe Adams To A 'T'”. The New York Age. New York, New York City. . p. 9. Accesat în .
- ↑ Reed, Tom. (). The Black music history of Los Angeles (ed. 1st, limited). Los Angeles: Black Accent on L.A. Press. ISBN 096329086X. OCLC 28801394.
- ↑ Ames, Walter (). „Meet Corliss Archer Debuts on Television Tonight; Joe Adams to Host Stan Kenton”. The Los Angeles Times. California, Los Angeles. p. Part I – 22. Accesat în .
- ↑ en Joe Adams la Internet Broadway Database
- 1 2 „Guide to the Joe Adams Papers”. Smithsonian Institution. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Large Turnout for Funeral of Joe Adams, Longtime Manager of Ray Charles”. Los Angeles Sentinel. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „20 Leaders of Negro Community Honored”. The Los Angeles Times. California, Los Angeles. . p. 15. Accesat în .
