Sari la conținut

Marcel Iancu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Marcel Janco)
Marcel Iancu
Image
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
București, România[5] Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[6][7][2][3] Modificați la Wikidata
Ein Hod⁠(d), subdistrictul Haifa, Israel Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Kiryat Shaul[*] Modificați la Wikidata
CopiiJosine Ianco-Starrels[*] Modificați la Wikidata
CetățenieImage România[8]
Image Israel[9] Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
pictor
poet
muzician
sculptor
ilustrator[*]
scriitor
designer
gravor[*]
artist Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiElveția ()[10]
Paris ()[10]
Tel Aviv ()[10] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticarhitectură, eseist, pictură în ulei, colaj, basorelief, ilustrație, Found object, Linogravură, xylografie, acuarelă, pastel, design vestimentar, design de interior, scenografie, artă ceramică, frescă, tapiserie
StudiiColegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București ,  ETH Zürich  Modificați la Wikidata
Profesor pentruבלומה אודס רונקין[*][[בלומה אודס רונקין (pictoriță israeliană)|]] ,  אורה להב שאלתיאל[*][[אורה להב שאלתיאל (pictoriță israeliană)|]]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăDada - unul dintre inițiatori, Postimpresionism, Simbolism, Art Nouveau, Cubism, Expresionism, Futurism, Primitivism, Artă abstractă, Constructivism, Suprarealism, Art Deco, Das Neue Leben, Contimporanul, Criterion, Ofakim Hadashim - unul dintre inițiatori.
PremiiPremiul Israel ()
פרס דיזנגוף לאמנות הציור והפיסול[*][[פרס דיזנגוף לאמנות הציור והפיסול (Israeli prize for painting and sculpture)|]]
הסתדרות העובדים הכללית החדשה[*][[הסתדרות העובדים הכללית החדשה (Israeli trade union)|]]  Modificați la Wikidata

Marcel Iancu (cunoscut și ca Marcel Janco, în ebraică: מרסל ינקו, n. , București, România – d. , Ein Hod⁠(d), subdistrictul Haifa, Israel) a fost un pictor, arhitect și eseist român-evreu-israelian. A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din Zürich. A studiat pictura cu Iosif Iser. A fost unul dintre inițiatorii mișcării artistice Dada.

Încă din anii liceului scoate împreună cu Tristan Tzara și Ion Vinea revista „Simbol” (1912). Sosit la Zürich în 1915, pentru a studia arhitectura la Institutul Politehnic, frecventează reuniunile artistice de la „Cabaretul Voltaire”, unde îl cunoaște pe Hans Arp și se reîntâlnește cu Tristan Tzara, participând la inițierea mișcării „Dada” și, considerat ca principal autor al numelui mișcării - Arp îi persifla pe amicii români pentru că repetau adesea între ei „da, da”. În această perioadă prezintă afișe, măști, ilustrații, realizează scenarii și ține conferințe pe temele avangardei artistice. Celebre sunt afișul conceput pentru prima expoziție „Dada” în galeria lui Han Corray din Zürich și cel care anunța expoziția dedicată cubismului și artei negre. În 1919, la Basel, înființează împreună cu Hans Arp și Alberto Giacometti grupul „Artiștii radicali”. După ce trece prin Paris (1921), se desparte de Dada și de tendințele suprarealiste.[11]

În 1922 revine în România, devenind unul dintre promotorii artei de avangardă. Face parte din cercul condus de poetul Ion Vinea, care edita revista Contimporanul (1924-1936) și participă cu tablouri la expoziții organizate împreună cu sculptorița Milița Petrașcu și pictorița Margareta Sterian. În spiritul efervescent al vremii, Marcel Iancu se afiliază unor grupări avangardiste cu o componentă eterogenă, ca "Art Nouveau" (1929-1932), „Grupul de artă” și „Criterion” (1933-1937), în care îi regăsim pe M.H. Maxy, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Michăilescu. Publică împreună cu Horia Creangă și Octav Doicescu un manifest: „Către o arhitectură a Bucureștilor” (Ed. Tribuna edilitară), o pledoarie pentru o capitală modernă.

În 1941 reușește să se refugieze în Palestina aflată sub mandat britanic. În 1948, după înființarea statului Israel, se afirmă ca profesor și animator al vieții culturale. Organizează grupul „Ofakim hadashim" (Orizonturi noi) și o asociere de creație artistică la Ein Hod, în 1953. În 1952 participă la Bienala din Veneția.

În lucrările de început (în jurul anului 1920), se preocupa de relațiile dintre formă și culoare, cu aplicații la ambianță. În România și apoi la Ein Hod, continuă seria sa de reliefuri policrome și de picturi în ulei, în care sunt dominante problemele de construcție, rezolvate prin perspectiva unui spirit raționalist. Este și autor al unor lucrări de arhitectură, de exemplu Casa „Juster” din București (1929).

Expoziții personale

[modificare | modificare sursă]
  • București (între 1932 și 1939)
  • New York (1950)
  • Milano (1961)
  • Paris (1963)

Expoziții colective

[modificare | modificare sursă]
  • Expoziția „Dada”, New York (1954)

Expoziții retrospective

[modificare | modificare sursă]
  • Tel Aviv (1959 și 1972)
  • București (1996) cu un excelent catalog și aparat critic.
  • Premiul israelian Dizengoff (1951)
  • Premiul de Stat Israelian (1967)
  1. „Marcel Iancu” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517. Accesat în .
  2. 1 2 „Marcel Janco” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  3. 1 2 „Marcel Janco” (în engleză). Discogs. Wikidata Q504063. Accesat în .
  4. „Marcel Janco” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  5. „Union List of Artist Names” (în engleză). Union List of Artist Names. . Wikidata Q2494649. Accesat în .
  6. Bibliothèque nationale de France. „Marcel Iancu” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  7. „Marcel Iancu” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517.
  8. „Marcel Iancu” (în engleză). Museum of Modern Art online collection[*]. Wikidata Q73268604. Accesat în .
  9. „Marcel Iancu” (în engleză). Museum of Modern Art online collection[*]. Wikidata Q73268604. Accesat în .
  10. 1 2 3 „Marcel Iancu” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517. Accesat în .
  11. Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). 100 de inovatori români. Institutul Cultural Român. p. 132.
Image
Muzeul Jancu - Dada din Ein Hod, Israel
Image
Marcă poștală din România, emisă în 2004 și reprezentând Compoziția 1926 de Marcel Iancu
  • Centenar Marcel Iancu: Arhitect, artist plastic, teoretician. Muzeul Național de Artă, București, 1997
  • W. Verksuf: Marcel Iancu, Dada, Teufen (Elveția), 1957
  • Harry Seiwert: Marcel Janco: Dadaist, Zeitgenosse, wohltemperierter morgenländischer Konstruktivist. Lang, Frankfurt am Main, 1993

Legături externe

[modificare | modificare sursă]